Maranatha Media: Romanian

Domnul este Duhul

Postat Feb 07, 2016 de Dejan Andov În interior Duhul Sfânt
2,615 Accesări

DOMNUL ESTE DUHUL


În ultima carte din Biblie, cartea Apocalipsei, în capitolele 2 și 3 avem șapte scrisori adresate bisericii lui Dumnezeu din diferitele perioade ale istoriei acestui pământ. La începutul fiecarei scrisori autorul se prezintă pe Sine cu următoarele descrieri:

  • „Îngerului Bisericii din Efes scrie-i: „Iată ce zice Cel ce ţine cele şapte stele în mâna dreaptă şi Cel ce umblă prin mijlocul celor şapte sfeşnice de aur” Apocalipsa 2, 1 (citește Apocalipsa 1, 13-16)
  • „Îngerului Bisericii din Smirna scrie-i: „Iată ce zice Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă, Cel ce a murit şi a înviat” Apocalipsa 2, 8 (citește Apocalipsa 1, 17-18)
  • „Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: „Iată ce zice Cel ce are sabia ascuţită cu două tăişuri” Apocalipsa 2, 12 (citește Apocalipsa 1, 16)
  • „Îngerului Bisericii din Tiatira scrie-i: „Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului şi ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă” Apocalipsa 2, 18 (citește Apocalipsa 1, 14)
  • „Îngerului Bisericii din Sardes scrie-i: „Iată ce zice Cel ce are cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: „Ştiu faptele tale: că îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort.” Apocalipsa 3, 1 (citește Apocalipsa 1, 16; 5, 6)
  • „Îngerului Bisericii din Filadelfia scrie-i: „Iată ce zice Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel ce ţine cheia lui David, Cel ce deschide, şi nimeni nu va închide, Cel ce închide, şi nimeni nu va deschide....” Apocalipsa 3, 7 (citește Isaia 22, 22)
  • „Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: „Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu” Apocalipsa 3, 14 (citește Apocalipsa 1, 5; Coloseni 1, 15)

Toate aceste descrieri se pot referi numai la o singură Persoană și anume la Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În scrisoarea către Smirna El ne este prezentat în mod clar ca fiind Cel care „a murit şi a înviat”; în scrisoarea către Tiatira ca fiind „Fiul lui Dumnezeu care are ochii ca para focului şi ale cărui picioare sunt ca arama aprinsă”; sau în scrisoarea către Laodiceea ca fiind „Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu” etc.
Deci, nu există nici-o îndoială că în aceste scrisori Cel care vorbește bisericilor este Domnul Isus Hristos, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu. Dar să vedem cum se prezintă Cel care vorbește bisericilor la sfârșitul acestor scrisori:

  • „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.” Apocalipsa 2, 7
  • „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.” Apocalipsa 2, 17
  • „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.” Apocalipsa 2, 29; 3, 6. 13. 22 (ultimele patru scrisori se termin cu același cuvinte).

Deci, la sfârșitul fiecărei scrisori, Cel care vorbește bisericilor se prezință pe Sine ca fiind Duhul. Din cuvintele introductive ale celor șapte scrisori am văzut că Cel care se adresează bisericilor este Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, dar acum, la sfârșitul acestor scrisori ni se spune că este Duhul. Acum, cei mai mulți creștini cred că Domnul Isus Hristos și Duhul sunt două Ființe diferite și în cazul acesta, se pune întrebarea: cine realmente vorbește celor șapte biserici, Domnul Isus sau Duhul? Sau poate amândoi?
Vă invit să vedem împreună ce ne spune Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la identitatea Duhului. Să citim cu atenție cuvintele marelui apostol Pavel din 2 Corinteni 3, 17:

  • „Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia.”

Deci, apostolul Pavel într-un mod foarte clar și direct ne spune că de fapt Domnul este Duhul. Dar cine este Domnul? Din nou marele apostol ne dă răspunsul, de data aceasta în 1 Cor. 8, 6:

  • "Totuşi pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi UN SINGUR DOMN: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile, şi prin El şi noi." 1 Cor. 8, 6

Pavel este foarte clar și afirmă că pentru noi, creștinii, există „un singur Domn” și acesta este Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Punând aceste două versete împreună, putem înțelege foarte ușor cuvintele lui din 2 Cor. 3, 17:

  • „Căci Domnul (Isus Hristos) este Duhul...”

Având această înțelegere, ne va fi foarte ușor să înțelegem Cine este Cel care vorbește celor șapte bisericii din Apocalipsa 2 și 3. Este vorba despre o singură Persoană și anume Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu care în același timp este și Duhul.
Să citim și alte versete pentru a stabili adevărul și mai clar. Vom citi 1 Cor. 15, 45:

  • „... Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.”

Citiți acest verset cu o mare atenție. Aici apostolul Pavel ne spune că cel de al doilea Adam a fost făcut „un duh dătător de viață”. Cine este al doilea Adam? Nu există nici-o îndoială că este vorba despre Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu sau mai precis, Cuvântul care a fost făcut trup (Ioan 1, 14), un al doilea Adam, capul unei noi rase umane, răscumparate din păcat. Deci, după cuvintele lui Pavel, ce a fost facut cel de-al doilea Adam sau Domnul Isus Hristos? A fost făcut „duh dătător de viață”. De acea apostolul putea afirma în 2 Cor. 3, 17 că „Domnul este Duhul”.
Un alt exemplu avem în Marcu 16, 19.20:

  • „Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei şi întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau.”

Conform acestui verset, cine a lucrat împreună cu ucenicii prin semne și minuni după ce Domnul s-a înălțat la cer? Versetul este foarte clar și spune că „Domnul”, Cel care a vorbit cu ei și S-a înălțat la cer, a lucrat împreună cu ei. Același lucru se poate vedea și din următoarele versete din Efeseni 4, 8-12:

  • „…De aceea este zis: „S-a suit sus, a luat robia roabă şi a dat daruri oamenilor.” Şi acest: „S-a suit” ce înseamnă decât că înainte Se coborâse în părţile mai de jos ale pământului? Cel ce S-a coborât este acelaşi cu Cel ce S-a suit mai presus de toate cerurile ca să umple toate lucrurile. Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”

Aici ni se spune că Cel care a dat daruri oamenilor sau a dat pe unii să fie apostoli, pe alți proroci, evangheliști etc. este Cel care s-a pogorât în părțile mai de jos al pământului dar și care s-a suit în cer. Din nou aceste expresii Îl descriu în mod clar pe Domnul Isus Hristos care s-a pogorât din cer pe pământ și după înviere din nou s-a suit în cer. El este Cel care a dat daruri oamenilor. Totuși, în 1 Corinteni 12, 11 citim că toate aceste daruri le dă „unul și același Duh, care dă fiecaruia în parte, cum voiește”. Aceste daruri sunt numite darurile Duhului dar aici vedem că de fapt sunt darurile Domnului care de fapt, este Duhul.
Iată un alt verset:

  • „Și pentru ca sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inima Duhul Fiului Său, care strigă: "Ava", adică: "Tată!" Galateni 4, 6

Observați aici că Duhul este Cel care strigă „Ava” adica „Tată”. Acum , sunt sigur că nimeni dintre cei care susțin doctrina Trinității, nu crede că Dumnezeu este Tatăl Duhului Sfânt dar acest verset spune exact acest lucru. Singurul care poate strigă „Tată” este singurul Fiu născut al lui Dumnezeu și de aceea El este Duhul care strigă „Ava” adica „Tată”.
În continuare, să vedem dacă Spiritul Profetic susține adevărul Scripturii pe care l-am descoperit mai sus. Afirmă sora White adevărul că Domnul Isus Hristos este Duhul? Să vedem.
Primul citat pe care îl vom citi este din „Hristos lumina lumii” pagina 166:

  • „În timp ce Isus slujește în Sanctuarul de sus, El este, prin Duhul Lui cel Sfânt, și slujitor în biserica de pe pământ. Pentru ochiul fizic, El este departe, dar de fapt se împlinește fagăduinţa pe care El a dat-o la înălţare: "Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului" (Mat. 28,20). În timp ce slujitorii Lui mai mici primesc putere de la El, prezenţa Lui întăritoare este totdeauna cu biserica Lui.” (Hristos lumina lumii 166)

Aici sora White ne spune că Domnul Isus, în timp ce slujește în Sanctuarul de sus, în același timp El și nu altcineva, slujește în biserica Sa de pe pământ. Este același Personaj, dar împlinește două slujbe distincte în două forme distincte, una în trup uman și celelaltă în Duh. De aceea în Apocalipsa 2, 1 El ne este prezentat ca Cel care „umblă prin mijlocul celor șapte sfeșnice de aur” și din cap. 1, 20 aflăm că cele șapte sfeșnice de aur sunt de fapt cele șapte bisericii care reprezinta biserica lui Dumnezeu în cursul istoriei. El este Cel care umblă în mijlocul bisericii Sale și nu o altă persoană. Acest citat din „Hristos lumina lumii” este în acord deplin cu Marcu 16, 19.20, unde am citit că după ce Domnul Isus s-a suit în cer, El prin Duhul Său a continuat să fie prezent în biserica Sa de pe pământ.
Mai departe, în Ioan 14, 17 citim că Duhul Sfânt este numit „Duhul adevărului” dar în Spiritul Profetic citim următoarele referitor la Cine este „Duhul adevărului”:

  • „Hristos a fost Duhul adevărului. Lumea nu va asculta pledoarile Lui. Ei nu-L vor accepta ca ghidul lor. Ei nu ar putea să discearnă lucrurile nevăzute; lucrurile spirituale nu erau cunoscute de ei. Dar ucenicii Lui văd în El Calea, Adevărul, şi Viaţa. Și ei vor avea prezenţa Lui statornică.” (SW Oct. 25, 1898)

Deci, Ellen White a identificat în mod clar Duhul adevărului ca fiind Domnul Isus Hristos.
Să citim următorul citat:

  • „Toate pretențiile de creştinism, sunt numai expresii de credinţă fără viață până când Isus nu îl va umple pe cel credincios cu viața Sa spirituală, care este Duhul Sfânt. Evanghelistul nu este pregătit să învețe adevărul și să fie reprezentantul lui Hristos până când nu a primit acest dar ceresc.” (Spiritul Profetic vol. 3, 242)

Aici Duhul Sfânt este în mod explicit identificat ca fiind viața spirituală a Domnului Isus cu care El umple pe cei care cred în El. Acest citat este paralel cu Ioan 20, 22 unde citim că Domnul Isus a suflat peste ucenicii Săi și le-a zis „Luați Duh Sfânt”, ceea ce ne arată că Duhul își are reședință în Domnul Isus și poate fi împărțit printr-o suflare dând viață celor credincioși. De aceea în 1 Corinteni 15, 45 ni se spune că al doilea Adam sau Domnul Isus a fost făcut „duh dătător de viață”. Să citim și următoarele citate care vor sprijini această concluzie:

  • „Seva viţei, ridicându-se din rădăcină, este transmisă ramurilor, ajutând la creştere şi producând flori şi rod. Tot la fel, puterea dătătoare de viaţă a Duhului Sfânt, pornind de la Mântuitorul, pătrunde şi stăpâneşte sufletul, reînnoieşte motivele şi sentimentele şi aduce până şi gândurile în ascultare de voinţa lui Dumnezeu, făcând în stare pe primitor să aducă roadele preţioase ale faptelor sfinte”. (Faptele apostolilor, 278)
  • „Duhul Sfânt, care purcede de la Singurul Fiu Născut al Lui Dumnezeu, uneşte omul, trup, suflet şi spirit, de natura divino-umană perfectă a Lui Hristos. Această legătură este reprezentată de uniunea viţei şi a ramurilor. Omul muritor este unit cu natura umană a Lui Hristos. Prin credinţă, natura umană este asimilată cu natura Lui Hristos. Suntem făcuţi una cu Dumnezeu in Hristos.” (RH, 5 Aprilie 1906)

Să vedem și alte exemple. În 2 Petru 1, 21 citim:

  • „Căci nici o prorocie n’a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt”

Aici apostolul ne spune că oamenii lui Dumnezeu care au scris cuvintele Scripturii au fost mânați sau conduși de Duhul Sfânt. Totuși, Ellen White spune următorul:

  • „El Însuşi (se referă la Domnul Isus) a inspirat pe profeţi să scrie despre El.” (RH, 7 iulie, 1896)
  • „Concepţiile Sale (lui Isus) cu privire la adevăr şi puterea Sa de a se împotrivi ispitei erau în conformitate cu acel Cuvânt, scris de bărbaţii cei sfinţi, inspiraţi chiar de El (Isus).” (Princiipile fundamentale ale educatiei, pag. 440)

În aceste două citate vedem că sora White credea că autorul sfintelor Scripturi este Domnul Isus Hristos în timp ce Petru susține că este Duhul Sfânt. Acum, dacă Domnul Isus și Duhul sunt două ființe diferite așa cum cred unii, atunci înseamnă că Ellen White se contrazice cu Biblia, nu-i așa? Dar dacă ceea ce am văzut până acum și anume că Domnul Isus este Duhul, atunci nu există nici o contrazicere între Scriptură și Spiritul Profetic și următorul citat va demonstra acest lucru:

  • „Cine decât Isus Hristos, prin Duhul şi puterea Sa divină, a condus stilourile istoricilor sacri pentru ca lumii să-i fie prezentat raportul preţios al cuvintelor şi faptelor lui Isus Hristos?” (Mărturii selectate vol. 3, pag. 137)
  • Cred că este suficient de clar dar să citim și următorul citat:
  • „De la căderea în păcat a primilor noştri părinţi, n-au mai fost legături directe între Dumnezeu şi om. Tatăl a dat lumea în mâinile Domnului Hristos, ca prin lucrarea Sa de mijlocire să-l poată mântui pe om şi să apere şi să îndreptăţească autoritatea şi sfinţenia Legii lui Dumnezeu. Toate legăturile dintre cer şi neamul omenesc căzut s-au realizat prin Domnul Hristos.” (Patriarhi și profeți, 366)
  • „Toată comunicarea din cer către pământ de la căderea lui Adam a venit prin Hristos. (Kress Collection, p. 126)
  • „Scara tainică din visul său reprezenta pe Domnul Hristos, singurul mijloc de comunicare dintre Dumnezeu şi om. (Calea către Hristos, 19)

Aceste trei citate spun că după căderea omului în păcat, toată comunicarea între Dumnezeu și om a fost realizată numai prin Domnul Isus Hristos. Atunci cum pot susține unii că o parte din comunicarea din Vechiul Testament ca și toată comunicarea din Noul Testament după înalțarea lui Isus sunt realizate printr-o altă ființă divină numită Duh Sfânt? O asemenea teorie contrazice în mod categoric inspirația divină. Cuvântul lui Dumnezeu afirmă în mod categoric că există o singură scara care face legătura între cer și pământ și această scară este Domnul nostru Isus Hristos. Slava lui Dumnezeu pentru acest dar.
Mai departe, în Ioan 14 Duhul Sfânt este numit „Mângâietorul” care va fi trimis pentru a locui în copii lui Dumnezeu. Acum, pentru că Duhul a fost numit „un alt Mângâietor” unii oamenii cred că au doi Mângâietori din care primul, Domnul Isus Hristos a împlinit această slujba în timpul celor 33 de ani când a fost pe pământ după ce a plecat la cer și a lasat lucrarea de mângâiere celui de-al doilea Mângâietor care este o altă ființă numită Duh Sfânt. Dar să vedem ce spune Spiritul Profetic despre cine este Mângâietorul care locuiește în inimile noastre astăzi:

  • „Să studieze capitolul 17 din Ioan si să înveţe cum să se roage si cum să trăiască rugăciunea lui Hristos. El este Mângâietorul. El va locui în inimile lor făcându-le bucuria deplină” (RH January 27, 1903)
  • „Hristos vine ca Mângaietor la toţi cei care cred. El vă invită să aveţi încredere în El.” (8MR 57)
  • „O, cât de preţioase sunt aceste cuvinte pentru fiecare suflet îndurerat! Hristos este Îndrumătorul si Mângâietorul nostru, care ne mângâie în toate necazurile noastre” (SDA BC, vol. 6, p. 1077)
  • „Nopțile sunt lungi și dureroase, dar Isus este Mângâietorul și Speranța mea.” (19MR, 296)

Toate aceste citate ne afirmă că Domnul Isus Hristos este Mângâietorul nostru astăzi. Slujirea Sa de Mângâietor nu s-a terminat la înălțare, ci a continuat până astăzi. Singura diferență este că după înălțare, El împlinește această slujbă într-o altă formă, spirituală, prin care este în stare să fie prezent în toate locurile în care se găsesc cei care au nevoie de mângâierea Sa. El Însuși a zis că nu va lasă copii Săi singuri ci că se va întoarce la ei (Ioan 14, 18). Ellen White a scris:

  • „Ca Hristos să Se manifeste pe SINE lor şi totuşi să fie invizibil pentru lume era o taină pentru ucenici. Ei nu puteau înţelege cuvintele lui Hristos în sensul lor spiritual. Ei se gândeau la manifestarea exterioară, fizică. Ei nu puteau înţelege faptul că puteau avea prezenţa personală a lui Hristos cu ei şi totuşi El să fie nevăzut pentru lume. Ei nu au înţeles înţelesul unei manifestări spirituale.” (EGW, SW, September 13, 1898, par.2)
  • “Hristos ne spune că Spiritul Sfânt este Mângâietorul, iar Mângâietorul este Duhul Sfânt, Spiritul adevărului pe care Tatăl îl va trimite în Numele Meu.’ Aceasta se referă la omniprezenţa Spiritului Lui Hristos, numit Mângâietor” (14MR, 179)

La încheiere, vom citi cel mai clar citat în care sora White a afirmat că Domnul Isus este Duhul Sfânt:

  • „Împovărat de natura umană, Hristos nu putea să fie în fiecare loc în mod personal; de aceea era în interesul lor ca El să-i părăsească, să meargă la Tatăl Său, si să trimită Duhul pentru a fi succesorul Său pe pământ. Duhul Sfânt este El Însuși (Isus) dezbrăcat de personalitatea umanităţii, si astfel independent. El se putea prezenta pe Sine ca prezent în toate locurile prin Duhul Său, ca Omniprezent ...” (14MR, 23,24)

Aici sora White face clar faptul că Duhul Sfânt este Domnul Isus Hristos Însuși dar dezbăcat de „personalitatea umanității” și în felul acesta independent de natura Sa umană. În felul acesta, El putea fi prezent în toate locurile și a conduce biserica Sa pe pământ așa cum ne este afirmat în Apocalipsa 2, 1 că El „umblă prin mijlocul celor șapte sfeșnice de aur” și „cele șapte sfeșnice sunt șapte Bisericii” (Apoc. 1, 20).
Mulțumim lui Dumnezeu pentru minunata lui dragoste de a ne da un asemenea Mântuitor și Mângâietor. Amin!